Neolitizarea zonei de la est de Carpati a avut loc in prima jumatate a mileniului lî. Hr. Deşi documentatia arhcologică referitoare la acest spatiu geografic este concentrată în partea de nord-est a României (judetele Iasi si Vaslui), intre Siret si Prut există numeroase aşezări apartinând culturii Starčevo-Cris. Aşezarea de la Negrilesti (jud. Galati), care ocupă o terasă înaltă pe partea stangă a râului Bârlad, ofreră o documentatie care, prin importanta sa, ilustrează progresiva spre sud a frontului neolitic. In acest sit, datat aproximativ 5600-5475 cal BC, pe baza a două date radiocarbon, au fost cercetate mai multe structuri de locuire si gropi. Analiza faunei ne arată că activitatea de creştere a bovinelor si a ovinelor avea un rol predominant in timp ce vănătoarea ocupă un loc marginal (4,5% din mamfere). Avănd in verdere preferintele ecologice ale animaledor sălbatice din lotul studiat, nu poate fi exclusă prezenta unui peisaj deschis, de tip silvo-stepă, in preajma sitului. De asemenea, trebuie precizat că membrii comunităjii neolitice de la Negrelesti au exploatat şi resursele acvatice aflate in legătură cu prezenta in apropiere a răului Bărlad. Dacă acest tip de mediu pare favorabil dezvoltării frontului neolitic, se pune interbarea cu privire la absenta siturilo Starcevo-Cris la apropierea de cursul Dumăarii. In loc să constitutiuie un vestor de difuzie, Dunărea para să fi marcat aici un punct de oprire pentru expansiunea comunităti agri-pastorale. Această observatie este in concordantă cu absenta siturilor neolitice timpurii de tip Starčevo-Cris in Dobrogea, zonă pentru care nu se poate exclude o presentă a primelor locuiri atribuite culturii Hamangia incă din jurul 5400 î. Hr., aşa cum indică o datare radiocarbon realizată pentru un esantion de la Cernavodă (Lazăr, Mărgăarit, Radu, 2018).