www.agora.ro

ROMÂNIA la IOI 2000!

Clara Ionescu, Horia Georgescu

Cum arată un editorial scris în doi? Este prima dată când încercăm așa ceva. Probabil că nu este mai strălucită idee, dar când este nevoie, sau mai bine zis avem motive întemeiate, găsim și modalitatea de a scrie un editorial împreună. De ce îl scriem în doi? De fapt, așa cum veți vedea, îl vom scrie (aproape) în șase: patru concurenți și doi profesori, componenți ai delegației care au reprezentat România la cea de-a XII-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Informatică, care, anul acesta, a fost organizată în Republica Populară Chineză, la Beijing. Știți ce este interesant? Conducătorii delegației am fost noi doi: Horia Georgescu (director științific al GInfo), și Clara Ionescu (redactor șef al GInfo). Concurenții sunt cititori fideli ai revistei noastre, iar doi dintre ei au participat și la concursul Bursele Agora de anul trecut. În plus, Mihai Pătrașcu este câștigătorul uneia dintre cele două burse.

Lăsând la o parte vraja enigmatică ce i-a cuprins pe toți cei care au aflat că anul acesta Inter-ul se va desfășura în China, țară îndepărtată, exotică, recunoaștem că am așteptat cu oarecare rețineri evenimentul. Asia este departe, știm atât de puțin despre poporul chinez. Totuși, această olimpiadă va intra în istoria participărilor României la aceste olimpiade deoarece rezultatul obținut a fost unul deosebit. Locul doi în clasamentul neoficial pe echipe a atras încă odată atenția celor prezenți asupra României. Profesori și concurenți se uitau la noi, unii zâmbindu-ne, alții curioși, de parcă vroiau să ne întrebe care sunt secretele succesului. Câțiva dintre ei au pus chiar întrebări, au povestit la rândul lor cu ce greutăți se confruntă, sau și-au exprimat regretul că tinerii din țara lor nu sunt dornici de performanță, mai ales dacă această performanță se obține prin muncă.

Delegații "veterani" la această olimpiadă s-au bucurat să-l revadă pe domnul profesor Georgescu în fruntea delegației noastre (nu l-au văzut de șase ani), participanții la Olimpiada de Informatică a Europei Centrale au continuat dialogul cu noi ca între vechi prieteni. Concurenții din echipa României (Daniel Dumitran, Mihai Pătrașcu, Radu Ștefan și Angel Proorocu) s-au întâlnit din nou, dornici de confruntare cu unii dintre foștii lor "adversari" de la alte concursuri din acest an (CEOI, BOI, concursul de informatică din Yakutsk) sau din anii precedenți.

Am vrea să vă povestim despre atmosfera olimpiadei, despre emoțiile trăite, dar ele nu se deosebesc de cele trăite în alți ani, în alte țări. Olimpiada s-a desfășurat într-un centru de conferințe, mai mult european decât asiatic și, din păcate, foarte mult timp am stat între pereți obișnuiți. Organizatorii au excelat în a fi invizibili, ceea ce nu înseamnă că nu a fost o olimpiadă bine organizată, mai degrabă i-a dat o notă impersonală. Excursiile au fost interesante, dar știați că în China sunt foarte mulți chinezi? Și bineînțeles și ei vizitează locurile de atracție turistică ...

Am lăsat la urmă partea cu care contribuie cei patru concurenți. Am venit acasă. Am sosit la Otopeni, băieții și-au pus medaliile la vedere. Da, am fost așteptați de reprezentanții mass-media și acum vine surpriza. Ei declară că problemele nu au fost grele și că cele de la olimpiadele naționale sau din taberele de antrenament au fost mult mai grele. "De ce nu am terminat olimpiada pe locul I? Pentru că ne-a depășit echipa Rusiei!" Mici neatenții sau poate oboseala care i-a cuprins rezolvând o problemă relativ cunoscută, dar "muncitorească" (încercați să rezolvați și voi problema Blocuri). Pe de altă parte, Daniel Dumitran i-a surprins pe cei din Comisia Științifică și din Comisia Internațională de Consiliere a Olimpiadei Internaționale de Informatică, cu o soluție (la problema Parcare auto) la care nu s-a gândit nimeni și ca atare, datorită specificului problemei, programul lui trebuia reevaluat. Aceeași idee a avut-o, independent de Daniel, și Mihai Pătrașcu, dar din păcate el a greșit ceva.

Apreciem că rezultatele echipei puteau fi și mai bune, dar și băieții noștri sunt copii. Jos cu pălăria pentru problemele rezolvate cu succes, felicitări și mulțumiri profesorilor și studenților care au contribuit pe parcursul anilor la pregătirea lor. Mulțumim firmei Romsys care a organizat o festivitate de sărbătorire a echipei și ne-a premiat, precum și Societății Naționale de Radiocomunicații care, împreună cu firma Compaq, a apreciat că rezultatul lotului este de excepție și a acordat premii substanțiale.

[cuprins]