Dincolo de 1 GHz...
Războiul procesoarelor
(INTEL vs. AMD)
Mihai Scorțaru
Confruntarea dintre Intel și AMD rămâne în continuare cea mai interesantă
competiție din domeniul IT&C. Chiar dacă în timpul verii nu au fost
înregistrate creșteri importante ale vitezei de lucru, lupta a continuat
prin reduceri semnificative de prețuri la procesoarele produse de cele
două companii.
După ce a reușit să atingă prima bariera psihologică de 1 GHz, AMD
a continuat să furnizeze cele mai bune procesoare destinate calculatoarelor
performante.
AMD a fost capabilă să furnizeze publicului larg procesoare cu
viteze de 1 GHz imediat după lansarea oficială a acestora (6 Martie 2000)
în timp ce procesoarele Intel Pentium III cu frecvența de 1 GHz,
deși au fost lansate oficial pe data de 8 Martie 2000, nu au fost disponibile
pentru publicul larg decât începând cu data de 14 August 2000.
Acesta este doar un exemplu care arată că s-ar putea ca Intel
să piardă supremația pe care o deține pe piața procesoarelor. Totuși,
va mai trece o perioadă destul de lungă de timp până când AMD sau
o altă companie va putea pretinde locul de lider în industria procesoarelor.
În cadrul acestui articol ne propunem să prezentăm situația actuală
de pe piața procesoarelor, precum și tendințele care se manifestă pe această
piață.
Intel Celeron
Procesoarele Intel Celeron sunt destinate calculatoarelor ieftine.
Ultimele procesoare din această familie sunt fabricate folosind tehnologia
"Coppermine", cea folosită și la fabricarea procesorelor Intel Pentium
III.
În timpul verii frecvențele procesoarelor au crescut, atingând 700 MHz.
În acest moment sunt disponibile procesoare Celeron cu frecvențe
cuprinse între 366 și 700 MHz, iar factorul de incrementare este de 33
MHz. Acest fapt se datorează faptului că magistrala procesorelor Celeron
funcționează la o frecvență de 66 MHz, iar factorul de multiplicare
(multiplicatorul) al procesorului se obține înmulțind un număr întreg
cu 0,5. Deci, factorii de multiplicare a procesoarelor Celeron
disponibile în acest moment variază între 5,5 și 10,5.
Pentru perioada următoare se preconizează lansarea de procesoare Celeron
de 733, 766 și 800 MHz. De asemenea, Intel a promis că în scurt
timp vor produce și procesoare Celeron cu magistrala la 100 MHz.
Părearea specialiștilor este că Intel a menținut în mod artificial
magistrala procesoarelor Celeron la 66 MHz deoarece, folosind o
magistrală de 100 MHz, performanțele procesoarelor Celeron ar fi
comparabile cu cele ale procesoarelor Pentium III. Anul trecut
Intel a introdus procesoarele Pentium III bazate pe tehnologia
"Coppermine" care au magistrala la 133 MHz. Probabil că Intel va
înceta producția procesoarelor Pentium III cu magistrala la 100
MHz în momentul în care procesoarele Celeron vor avea magistrala
la 100 MHz.
Prețurile procesoarelor Celeron sunt relativ mici. O listă cu
prețurile valabile în Statele Unite la data de 13 Septembrie 2000
este prezentată în continuare (în România prețurile sunt mai mari
cu 10-20% și trebuie adăugat și TVA-ul):
- Celeron 366 $64
- Celeron 400 $70
- Celeron 433 $72
- Celeron 466 $67
- Celeron 500 $79
- Celeron 533 $80
- Celeron 566 $80
- Celeron 600 $84
- Celeron 633 $89
- Celeron 700 $168
Intel Pentium III
Procesoarele Intel Pentium III sunt destinate calculatoarelor
performante. În timpul acestei veri nu au existat creșteri de performanță
la aceste procesoare deși a existat o tentativă în acest sens.
Pe data de 31 Iulie 2000 Intel anunța disponibilitatea în cantități
limitate a unui procesor Pentium III care funcționează la o frecvență
de 1.13 GHz. Această lansare a fost un eșec total, procesorul fiind retras
de pe piață câteva săptămâni mai târziu în urma raportării unor probleme
de funcționare. Acesta este un nou semn care indică faptul că Intel
are dificultăți în a-și păstra supremația în acest domeniu.
Un alt eveniment demn de amintit este lansarea reală a procesorului
Pentium III cu frecvența de 1 GHz care a avut loc pe data de 14
August 2000.
În acest moment există două versiuni ale procesoarelor Pentium III,
diferența fundamentală fiind frecvența la care funcționează magistrala:
100, respectiv 133 MHz.
Procesoarele Intel Pentium III cu magistrala la 100 MHz au frecvențe
cuprinse între 500 și 850 MHz, factorul de incrementare fiind de 50 MHz.
Există și o versiune la 450 MHz, dar aceasta nu mai este disponibilă pe
piață.
În perioada următoare se preconizează încetarea producției acestui tip
de procesoare, deoarece nu vor mai exista diferențe semnificative între
performanțele acestora și cele ale procesoarelor Celeron cu magistrala
la 100 MHz.
Prețurile procesoarelor Pentium III cu magistrala la 100 MHz
sunt destul de mari și nimeni nu mai recomandă astăzi achiziționarea unui
astfel de procesor. Ofertele valabile în Statele Unite sunt următoarele:
- Pentium III 500 $105
- Pentium III 550 $115
- Pentium III 600 $157
- Pentium III 650 $159
- Pentium III 700 $177
- Pentium III 750 $218
- Pentium III 800 $230
- Pentium III 850 $322
Procesoarele Intel Pentium III cu magistrala la 133 MHz au frecvențe
cuprinse între 533 și 1000 MHz, cu un factor de incrementare de 66 MHz.
Intel a vrut să renunțe la acestă valoare și să-l înlocuiască
cu 133 MHz, dar lansarea Pentium III 1.13 GHz a fost o nereușită.
În majoritatea cazurilor prețurile procesoarelor Pentium III
cu magistrala la 133 MHz sunt puțin mai mari decât prețurile procesoarelor
echivalente care au magistrala la 100 MHz. Totuși, din punct de vedere
al performanței, este recomandabilă alegerea unui procesor cu magistrala
la 133 MHz. Prețurile valabile la data de 13 Septembrie 2000 în Statele
Unite sunt prezentate în continuare:
- Pentium III 533 $101
- Pentium III 600 $158
- Pentium III 667 $166
- Pentium III 733 $176
- Pentium III 800 $231
- Pentium III 866 $341
- Pentium III 933 $478
- Pentium III 1000 $714
AMD K6-2
Procesoarele AMD K6-2 sunt destinate calculatoarelor ieftine,
fiind primele procesoare care au concurat cu succes cu procesoare de la
Intel, chiar dacă performanțele lor nu se ridică la nivelul celor
ale procesorului Celeron.
Se pare că AMD va întrerupe producția acestor procesoare pentru
a impune noul procesor Duron.
În prezent mai sunt disponibile pe piață numai cinci versiuni ale acestui
procesor, funcționând la frecvențe de 450, 475, 500, 533 și 550 MHz.
În general, procesoarele K6-2 au o magistrală cu frecvența de 100 MHz,
dar există și excepții. De exemplu, procesorul AMD K6-2 475 are
o magistrală cu frecvența de 95 MHz.
Prețurile procesoarelor K6-2 sunt mici, dar din punct de vedere
al performanței un K6-2 este net inferior unui Celeron echivalent.
Lista de prețuri valabilă în Statele Unite la data de 13 Septembrie
2000 este următoarea:
- K6-2 450 $49
- K6-2 475 $53
- K6-2 500 $51
- K6-2 533 $69
- K6-2 550 $87
AMD Duron
Procesorul AMD Duron este destinat și el calculatoarelor ieftine
dar, spre deosebire de K6-2 depășește cu mult performanțele unui
Celeron echivalent. Din acest motiv procesorul Duron a fost
supranumit the Celeron killer.
Procesorul Duron este fabricat folosind aceeași tehnologie ca
și în cazul noii generații de procesoare Athlon. Magistrala funcționează
la o frecvență de 100 MHz, dar sunt transmise două instrucțiuni în timpul
unui tact, deci magistrala este echivalentă cu una care funcționează la
o frecvență de 200 MHz.
Procesoarele Duron au fost lansate la frecvențe de 600, 650 și
700 MHz. Acest fapt demonstrează intenția AMD de a face din Duron
un succesor al procesorului K6-2. 600 MHz ar fi fost următoarea
frecvență logică pentru K6-2.
Pe data de 5 Septembrie 2000 familia procesoarelor Duron a primit
un nou membru: AMD Duron 750.
Chiar dacă performanțele procesorului Duron sunt net superioare
performanțelor procesorului Celeron, un Duron costă mult
mai puțin decât un Celeron. Prețurile valabile în Statele Unite
pe data de 13 Septembrie 2000 sunt următoarele:
- Duron 600 $54
- Duron 650 $72
- Duron 700 $91
- Duron 750 $181
AMD Athlon
Procesorul AMD Athlon este destinat calculatoarelor performante
și este primul procesor care a reușit să depășească în performanță un
procesor de la Intel care funcționa la aceeași frecvență.
După câștigarea cursei spre bariera psihologică de 1 GHz, AMD
nu a forțat nota și nu a mai crescut frecvența procesoarelor Athlon.
În cazul numărului vânzărilor de procesoare cu viteza de 1 GHz raportul
era de 12 la 1 în favoarea companiei AMD. Acest fapt se datora
incapacității celor de la Intel de a produce suficiente procesoare
care să funcționeze la această frecvență. Totuși, după ce Intel
a lansat procesorul Pentium III cu frecvența de 1,13 GHz, replica
celor de la AMD nu se putea lăsa așteptată. Astfel, pe data de
28 August 2000, era disponibil pe piață un procesor Athlon care
funcționează la o frecvență de 1,1 GHz. Această lansare a avut loc chiar
dacă Intel retrăsese deja de pe piață procesorul Pentium III
cu frecvența de 1,13 GHz.
AMD a anunțat că procesoarele Athlon vor atinge viteza
de 1,5 GHz la începutul anului următor, atunci când va trebui să concureze
cu viitorul Pentium 4 de la Intel. Probabil că spre sfârșitul
anului 2001 procesoarele AMD vor atinge și frecvența de 2 GHz.
În acest moment există două versiuni ale procesorului Athlon,
ambele utilizând același tip de magistrală ca și procesoarele Duron.
Diferența fundamentală între cele două versiuni o reprezintă viteza
de lucru a memoriei cache L2. Inițial această memorie funcționa
la doar o fracțiune din viteza procesorului (1/2, 2/5 sau 1/3), ceea ce
ducea la o scădere a performanțelor. AMD a promis că următoarea
generație de procesoare va avea o memorie cache L2 care funcționează
la aceeași viteză ca și procesorul. Numele de cod al procesorului a fost
Thunderbird și toată lumea se aștepta ca acesta să fie lansat sub
numele Athlon II. Spre surprinderea multora AMD a decis
ca procesorul să se numească tot Athlon. Pentru a diferenția cele
două tipuri de procesoare Athlon se folosește numele Athlon
Thunderbird pentru noul procesor, la fel cum se folosește Pentium
III Coppermine pentru noile procesoare Pentium III.
Procesorul Athlon "clasic" funcționează la frecvențe cuprinse
între 500 și 1000 MHz, factorul de incrementare fiind de 50 Hz.
Se preconizează retragerea de pe piață a acestor procesoare deoarece
procesorul Duron are performanțe comparabile și este mai ieftin.
Un astfel de procesor este mai ieftin decât un Pentium III echivalent,
dar nimeni nu recomandă achiziționarea sa deoarece un Athlon Thunderbird
este mai performant și poate fi cumpărat cu aproximativ aceeași sumă.
Prețurile din Statele Unite sunt prezentate în continuare:
- Athlon 500 $64
- Athlon 550 $72
- Athlon 600 $83
- Athlon 650 $92
- Athlon 700 $137
- Athlon 750 $144
- Athlon 800 $165
- Athlon 850 $223
- Athlon 900 $260
- Athlon 950 $349
- Athlon 1000 $459
Procesorul Athlon Thunderbird funcționează la frecvențe cuprinse
între 700 și 1100 MHz. Până la atingerea frecvenței de 1 GHz factorul
de incrementare a fost de 50 MHz, dar AMD a lansat Athlon 1100
fără a mai lansa Athlon 1050. Probabil că în viitor factorul de
incrementare va fi de 100 MHz.
Se preconizează înlocuirea magistralei de 200 MHz cu una având frecvența
de 266 MHz, dar procesoare Athlon cu această frecvență a magistralei
vor fi disponibile doar anul viitor.
Perfomanțele unui Athlon Thunderbird sunt superioare performanțelor
unui Pentium III. În plus, un Athlon Thunderbird costă mai
puțin decât un Pentium III. Acestea sunt principalele motive pentru
care majoritatea specialiștilor consideră că Athlon Thunderbird
este cea mai bună alegere la ora actuală. Iată și prețurile:
- Athlon 700 $134
- Athlon 750 $150
- Athlon 800 $172
- Athlon 850 $228
- Athlon 900 $266
- Athlon 950 $349
- Athlon 1000 $470
- Athlon 1100 $696
În curând...
La ora actuală aceasta este situația în industria procesoarelor. În următoarele
paragrafe vom vedea la ce ne putem aștepta în următoarea perioadă de timp.
Intel Pentium 4
Următoarea generație de procesoare pe 32 de biți de la Intel va
purta denumirea Pentium 4.
Acest nou procesor va fi probabil lansat în cursul lunii octombrie a
acestui an.
Pentium 4 va avea magistrala de 100 MHz, dar tehnologia folosită
permite transferul a patru instrucțiuni în timpul unui tact, deci magistrala
este echivalentă cu una având frecvența de 400 MHz.
Intel a anunțat că, inițial, procesorul Pentium 4 va funcționa
la o frecvență de 1,4 GHz. Este destul de probabil ca în aceeași zi să
fie lansată și o versiune la 1,5 GHz. Frecvențe care vor depăși 2 GHz
vor fi disponibile în cursul anului următor.
Inițial Pentium 4 va fi fabricat folosind actuala tehnologie
de 0,18 microni dar, în cursul anului următor, se va trece probabil la
o tehnologie de 0,13 microni.
Vor fi introduse și o serie de instrucțiuni noi care vor fi grupate
într-un set numit SSE2.
Se pare că Intel nu a reușit să obțină procesorul pe care l-a
dorit deoarece, potrivit majorității testelor, se pare că Pentium 4
nu va fi cel mai performant procesor de pe piață, el nereușind să depășească
cel mai bun procesor actual: AMD Athlon 1100. Mai mult, în unele
cazuri procesorul Pentium III s-a dovedit mai performant decât
succesorul său.
În continuare puteți vedea o prezentare a rezultelor obținute de Intel
Pentium 4 1400, comparativ cu cele obținute de Athlon Thunderbird
1100.
- Intel P4 - 1400 MHz
- Business Winstone 99 1.2: 30.5
- SysMark 2000: 180
- Business Graphics 99: 337
- HE Graph.99: 964
- 3D WB 2000: 115
- 3D Mark 2000: 6285
- Quake 3 High Quality: 92.6
- Quake 3 Normal: 194.8
- Bus. Disk99: 6750
- HE Disk 99: 21400
- CPU Mark 32: 84
- FPU: 4790
- AMD Athlon - 1100 MHz
- Business Winstone 99 1.2: 34.8
- SysMark 2000: 206
- Business Graphics 99: 513
- HE Graph.99: 1406
- 3D WB 2000: 107
- 3D Mark 2000: 5764
- Quake 3 High Quality: 90.9
- Quake 3 Normal: 148.9
- Bus. Disk99: 6450
- HE Disk 99: 22300
- CPU Mark 32: 97
- FPU: 6010
Se observă superioritatea procesorului Pentium 4 în cadrul testelor
care verificau performanțele 3D. Totuși, pentru Intel ar trebui
să fie îngrijorător faptul că procesorul Athlon a depășit procesorul
Pentium 4 la 7 dintre cele 12 teste.
Intel Itanium
Procesorul Itanium este primul procesor de la Intel care
va folosi o arhitectură pe 64 de biți.
Deși ar fi trebuit să fie deja lansat, procesorul Itanium nu
a apărut încă pe piață datorită unor dificultăți întâmpinate de Intel.
Totuși, se pare că până la sfârșitul acestui an vom avea și un procesor
pe 64 de biți.
Noua arhitectură folosită de Intel este total incompatibilă cu
actualele aplicații pe 32 de biți, deci pentru a beneficia cu adevărat
de calitățile acestui procesor vom avea nevoie de noi sisteme de operare
și de noi aplicații.
Mai mulți producători de sisteme de operare au anunțat deja că vor produce
sisteme de operare pe 64 de biți. Cele mai importante sisteme de operare
care vor apărea sunt o versiune Windows de la Microsoft,
o versiune Solaris de la Sun și o versiune UNIX de
la IBM/SCO.
Pentru a putea rula aplicațiile actuale va trebui folosit un mod special
de emulare care va duce la încetinirea acestora. La rularea aplicațiilor
pe 32 de biți procesorul Itanium va fi mult mai lent decât actualul
Pentium III.
Procesorul Itanium este destinat server-elor și nu va fi disponibil
în cantități suficiente decât spre sfârșitul anului următor.
AMD Sledgehammer
Procesorul pe 64 de biți de la AMD nu a primit încă un nume oficial
și este cunoscut doar sub numele de cod Sledgehammer.
Abordarea AMD diferă foarte mult de cea aleasă de Intel.
Viitorul procesor va putea rula nativ și aplicațiile pe 32 de biți deoarece
noua arhitectură va reprezenta un nou pas în evoluția actualei arhitecturi.
Data oficială a lansării procesorului pe 64 de biți de la AMD
nu a fost încă anunțată, dar se pare că Sledgehammer va concura
cu Itanium înaintea încheierii anului următor.
AMD a decis că noua arhitectură nu mai trebuie să fie compatibilă
cu arhitectura folosită de Intel. Chiar dacă ambele arhitecturi
vor rula (emulat sau nu) actualele aplicații pe 32 de biți, o aplicație
pe 64 de biți scrisă pentru Itanium nu va putea fi rulată pe Sledgehammer.
Acesta ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru AMD deoarece
nimeni nu a anunțat încă intenții clare de a dezvolta un sistem de operare
pentru Sledgehammer. S-ar putea ca până la urmă să existe o versiune
Windows și pentru Sledgehammer, dar până atunci AMD
va trebui să se bazeze pe Linux.
Marele avantaj al firmei AMD este posibilitatea de a rula nativ
aplicații pe 32 de biți. Intel spera că tranziția spre aplicațiile
pe 64 de biți va fi una rapidă, dar este foarte improbabil ca acest lucru
să se întâmple.
Aceasta se datorează faptului că totul depinde de existența unor compilatoare
bine puse la punct. Majoritatea dezvoltatorilor de compilatoare au căzut
de acord asupra faptului că dezvoltarea unor noi compilatoare pentru o
arhitectură complet nouă nu mai este știință ci o artă și este nevoie
de câțiva ani pentru ca aceste compilatoare să fie fiabile.
Proiectul Sledgehammer este foarte important pentru AMD deoarece
va permite companiei să intre pe piața server-elor care este dominată
clar de Intel.
Până atunci AMD intenționează să lanseze o nouă versiune Athlon
cunoscută sub numele de cod Mustang. Acesta va avea o memorie cache
L2 de până la 2 MB și va concura cu procesoarele Pentium III Xeon
de la Intel.
Procesoare mobile
O altă confruntare între Intel și AMD se va desfășura pe
piața procesoarelor pentru notebook-uri.
La ora actuală AMD are o poziție destul de bună pe această piață,
procesorul K6-2+ fiind foarte apreciat. Totuși în acest sector
Intel este regele performanței, procesoarele Mobile Pentium
III fiind mult mai rapide decât procesoarele Mobile K6-2+ și
Mobile K6-III+.
AMD va lansa în curând procesorul Mobile Athlon și probabil
va depăși rivala Intel și în acest domeniu.
Pe piața procesoarelor mobile viteza procesorului are un rol secundar,
mult mai importante fiind posibilitățile de economisire a energiei. Intel
va introduce tehnologia SpeedStep care va permite procesorului
să funcționeze la o frecvență mare dacă este alimentat de la o priză și
va comuta la o frecvență mai mică dacă sunt alimentate de la baterii.
Tehnologia PowerNow! de la AMD este net superioară celei
propuse de Intel. Pe lângă faptul că frecvența de lucru a procesorului
se va micșora dacă este alimentat de la baterii, frecvența se va modifica
și în funcție de operațiile efectuate de utilizator. Dacă utilizatorul
efectuează operații simple cum ar fi citirea mesajelor e-mail atunci
procesorul va funcționa la o frecvență redusă. Dacă utilizatorul va efectua
o operație mai costisitoare cum ar fi interogarea unei baze de date mari
atunci frecvența procesorului va crește.
Concluzie
Se pare că în momentul de față Intel are motive de îngrijorare. Este
pentru prima dată când poziția sa de lider este amenințată de un adversar
care nu reprezenta nici un pericol acum câțiva ani. Probabil că multe
se vor decide în cursul anului următor.
Mihai Scorțaru este student în anul III la Universitatea Tehnică
din Cluj. Poate fi contactat prin e-mail la adresa skortzy@email.ro.
[cuprins]
|