Istorie... Primii programatoriCrina Groșan
Două nume din istoria informaticii... de pe timpuri când nici cuvântul informatică nu era cunoscut. Două personalități ale secolului trecut, de numele cărora se leagă noțiunea de programare: Charles Babbage și Ada Byron. Se spune că din păcate au "greșit" secolul, deoarece a trebuit să treacă 100 de ani pentru ca ideile și proiectele lor să se poată materializa.
Charles Babbage Născut în 1792 în orașul Teighmouth Devonshire din Marea Britanie, Charles Babbage este cunoscut sub numele de "părinte al calculelor" pentru contribuțiile sale în ceea ce privește imaginarea și proiectarea unor mașini de calcul. Ca și John von Neumann, Babbage a fost fiul unui bancher, Benjamin Babbage. În 1810 a intrat la Trinity College, Cambridge, unde, ca și Newton, a devenit mai târziu, profesor de matematică. Babbage este fondatorul Asociației Britanice de Statistică și a Societății Astronomice Regale. În iulie 1822 Babbage îi trimite o scrisoare președintelui de la Royal Society, în care îi descrie planul lui de a calcula și tipări tabele matematice cu ajutorul unei mașini. În iunie 1823 se întâlnește cu ministrul de finanțe care îi acordă bani și are convingerea că Babbage va face progrese cu această mașină. Din păcate, nimic serios nu s-a realizat după această primă întâlnire. Totuși, peste 5 ani, în 1827 Babbage publică tabelele cu logaritmi de la 1 la 108.000 și ajutat de câțiva prieteni, primește din nou bani de la guvern. Asistentul lui Babbage - Clement - este însărcinat să construiască mașina proiectată pentru guvern. La sfârșitul anului 1831, Babbage hotărăște să-și mute atelierul de construcție a mașinii din hala (grajdul) unde era, în casa sa de pe Dorset Street, dar apar divergențe între el și asistent. Clement se opune și îi cere lui Babbage sume mari de bani. Acesta refuză și Clement demisionează, iar construirea mașinii se întrerupe din nou. Proiectul său inițial pentru mașina de calcul era de a prelucra numere având șase zecimale și de a calcula diferențiale de ordin doi; acum el avea un nou proiect de a construi o mașină care urma să prelucreze numere având douăzeci de zecimale și să calculeze diferențiale de ordinul șase. Babbage vrea să se întâlnească în 1834 cu primul ministru, lordul Melbourne, pentru a-i expune acestuia planurile pentru această mașină nouă. Dar guvernul nu vrea să finanțeze construcția unei mașini noi atât timp cât cea veche nu era terminată. Pe parcursul a opt ani de zile, Babbage s-a adresat în mod repetat guvernului, solicitând suspendarea deciziei de a termina mai întâi vechea mașină. Și totuși, Babbage cheltuie 17.000 de lire, fără să poată prezenta o mașină de calcul, motiv pentru care încep neplăcerile. Pe parcursul anului 1842 se duc tratative îndelungate cu ministrul de finanțe și cu primul ministru Robert Pell. Chiar dacă aceștia nu doreau să se abandoneze proiectul, în 11 noiembrie 1842, când Babbage are întâlnirea finală cu Pell i se comunică hotărârea de suspendare a finanțării proiectelor. În 1851 Babbage și-a epuizat toate speranțele de a termina mașina de calcul. Evident, motivul principal părea să fie de ordin financiar, dar unii istorici consideră că eșecul se datorează chiar lui Babbage, care era prea nerăbdător și neliniștit în condițiile în care munca pe care dorea să o întreprindă necesita multă răbdare și pasiune. Când vorbea în public, Babbage, era de o incoerență aproape notorie. Nici în fața guvernului nu și-a putut susține cauza, chiar dacă ideile lui erau strălucite. Pell l-a lăudat în Parlament, dar când a vrut să-i ofere o recompensă pentru munca sa, Babbage a refuzat, cerând în schimb titlul de pair. A murit în 1871 la Londra. Chiar dacă mintea sa a avut idei sclipitoare, mult prea avansate pentru epoca în care trăia, Babbage a fost puțin cunoscut. Doar Ducesa de Somerset a participat la înmormântarea sa. Societatea Regală nu a tipărit nici un necrolog; ziarul Times l-a ridiculizat. De fapt, unul din modelele lui Babbage a fost realizat și folosit în 1860 pentru întocmirea unor tabele de decese de către o firmă de asigurări. Ceea ce este mult mai important în ceea ce privește realizările lui Babbage, se referă la proiectele privind mașina de calcul analitică. În urma lui Babbage au rămas mii de desene, schițe, pe baza cărora fiul lui a reușit să construiască efectiv o parte a unității aritmetice. Această mașină ar fi trebuit să aibă o memorie în care ar fi încăput 1000 de numere, fiecare având 50 de cifre zecimale. Pentru introducerea datelor era prevăzută o unitate pentru citirea cartelelor perforate de tipul celor folosite de Jackard la controlul războaielor de țesut. Doar prin prisma istoriei se poate aprecia ce s-a întâmplat de fapt. Mașini de calcul pretențioase, de tipul celei imaginate de Babbage nu puteau fi realizate fără electricitate, doar din componente și pe principii mecanice. Trebuia să treacă mult timp - aproximativ 100 de ani - pentru ca tehnica să permită realizarea lor. Părți din mașina lui de calcul (Difference Analytical Engine) au fost acoperite de praf la muzeul King's College. Fiul lui degeaba a insistat în scopul continuării cercetărilor, în 1878 Cayley a solicitat guvernului să nu se mai ocupe de construirea mașinii lui Babbage, urmând ani în care Babbage și mașina lui au fost uitate. Abia după anul 1900 Babbage a fost repus în drepturi (lângă Polul Nord al Lunii există un crater care poartă numele lui). Multe idei ale lui Babbage au fost realizate în secolul nostru, de aceea el este socotit ca fiind unul din marii pionieri ai prelucrării datelor.
Ada Byron Augusta Ada Lovelace (născută Byron) s-a născut la 10 decembrie 1815, în timpul scurtei căsătorii a poetului romantic Lord Byron cu Anne Isabelle Milbanke. Părinții ei s-au despărțit la doar câteva luni după ce Ada s-a născut. Ada a rămas în grija mamei sale, Lady Byron. Aceasta dorea ca fiica ei să nu semene cu poeticul ei tată și a ambiționat educația Adei în direcții practice, științifice. Ada a avut meditatori la matematică și muzică, discipline opuse "periculoaselor" tendințe poetice. Complexa inteligență a Adei s-a manifestat încă din 1828, când la vârsta de numai 13 ani, și-a surprins prietenii și colaboratorii cu proiectul unei mașini de zbor. Ca studentă a avut înclinații deosebite spre matematică, lucru ieșit din comun în acele vremuri. Ada l-a întâlnit pe Charles Babbage în 1833 tot datorită preocupărilor ei și interesul față de matematică. Au rămas prieteni pentru mult timp și au corespondat îndelungat despre matematică, logică și alte subiecte. Ada Byron, împreună cu Charles Babbage a lucrat la o mașină de calcule matematice (Difference Engine) care memora numere și efectua calcule aritmetice simple. Ada Byron a explicat proprietățile acestei mașini în articolul Observation on Mr. Babbage Analytical Engine în 1843. Datorită Adei avem cea mai completă descriere a mașinii de calcul a lui Babbage. Proiectele unei mașini mult mai performante constituie primele încercări de a realiza un calculator care să memoreze, prelucreze și șă transmită date. Ada, dându-și seama că unei asemenea mașini trebuie să i se "spună" ce anume trebuie să facă, a imaginat o serie de programe și astfel ea a intrat în istorie ca inventatoarea programării. Augusta Ada Byron, contesă de Lovelace a murit foarte tânără, în 1852, la vârsta de 37 de ani.
Crina Groșan este absolventă a Facultății de Matematică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Poate fi contactată prin intermediul redacției. [cuprins] |