www.agora.ro

Se deschid noi ferestre

Pe data de 17 Februarie a avut loc lansarea oficială a noului sistem de operare Microsoft Windows 2000. Acest moment a marcat concretizarea celui mai important proiect software din istorie, cheltuielile de producție depășind suma de un miliard de dolari.

Potrivit oficialilor Microsoft, noul sistem de operare va produce o adevărată revoluție în domeniul IT, trecerea la noua versiune fiind comparabilă cu trecerea de la Windows 3.1 la Windows '95. Conform așteptărilor, Windows 2000 (W2K) oferă o serie de noi facilități, repară unele probleme apărute la versiunile anterioare și, mult mai important, introduce câteva noi tehnologii care își vor pune amprenta pe dezvoltarea viitoarelor proiecte software. Momentan W2K este disponibil în trei variante (Professional, Server și Advanced Server) fiecare adresându-se unui anumit sector de pe piață. Specialiștii afirmă că noul Windows este un sistem de operare mult mai bine realizat decât versiunile anterioare și că numărul problemelor care vor apărea va fi mult mai redus decât ne-am fi așteptat.

Imediat a apărut reacția adversarilor care au afirmat că, potrivit unui document intern al Microsoft, în codul sursă există peste 65.000 de probleme. Evident, majoritatea utilizatorilor s-au speriat la auzul acestei vești, dar lucrurile nu stau chiar așa. Adversarii s-au ferit să folosescă termenul de bug deoarece acesta nu își avea rostul. În realitate problemele nu se referă la erori de funcționare ale sistemului ci la probleme apărute la scrierea codului, în sensul că anumite elemente nu au fost implementate atât de elegant cum s-ar fi dorit, dar acest lucru nu îi va afecta pe utilizatori. Neexistând nici un element care să poată fi criticat, a fost exploatat acest detaliu minor pentru ca să nu pară că Microsoft a realizat un sistem de operare perfect. Nu pot să afirm că Windows 2000 se va comporta așa cum afirmă creatorii săi, inevitabilele erori vor apărea curând, dar trebuie spus faptul că noul sistem s-a comportat excelent începând chiar cu versiunile Beta, Windows 2000 Release Candidate 2 fiind surprinzător de stabil.

Mă veți întreba ce legătură are această lansare cu învățământul românesc de informatică. Din păcate trebuie să recunosc că acesta va fi foarte puțin afectat de noul sistem de operare, în primul rând datorită lipsei dotării, dar, mult mai grav, din cauza celor care realizează programele școlare. În momentul în care în toată lumea se programează folosind medii vizuale, tinerii informaticieni români învață să programeze în Pascal (în C în cel mai bun caz) fără să știe să instaleze o imprimantă în Windows '95.

Nu mai poate mira pe nimeni faptul că majoritatea elevilor se plictisesc în timpul orelor de informatică în timp ce profesorul încearcă să le explice problema celor opt regine, drumul minim într-un graf sau alte subiecte la fel de "interesante". Cred că situația ar fi alta dacă elevul ar vedea că, efectuând câteva click-uri și scriind numai câteva linii de cod, realizează o întreagă aplicație.

La un moment dat, dl. Emil Onea, președintele Comisiei Naționale de Informatică (CNI), spunea Comunic, deci exist! Dacă și restul comisiei ar gândi la fel și nu ar fi preocupați în primul rând de impunerea propriului punct de vedere, probabil că nu ar mai exista elevi de clasa a XII-a care, deși au studiat patru ani informatica, nu știu ce înseamnă World Wide Web, e-mail sau browser. Chiar dacă lipsa dotării nu permite în acest moment studiul ultimelor tehnologii IT, totuși nu trebuie ca elevii să învețe lucruri care sunt depășite de 10 ani, cum ar fi limbajul Pascal. Se spune că e prea complicat să se treacă de la Pascal la C, că profesorii nu sunt pregătiți etc.

Situația a fost similară acum câțiva ani când a avut loc trecerea de la Basic la Pascal. Și totuși profesorii s-au descurcat atunci chiar dacă acea trecere a fost mult mai dificilă deoarece s-a trecut de la programarea nestructurată la cea structurată, două principii de programare total diferite. Principiile care stau la baza programării în C sunt aceleași ca și cele ale programării în Pascal, iar limbajul este incomparabil mai puternic. În plus, după însușirea acestor principii, se poate trece foarte ușor la programarea obiectuală. De aici, pasul la mediile vizuale de dezvoltare nu este un "salt uriaș" și poate fi făcut, independent, de către cei interesați. Se pare însă că opinia CNI este diferită, membrii acesteia preferând să rămână cu 10 ani în urmă. Chiar dacă noua programă școlară nu specifică limbajul de programare care trebuie studiat, în principiu profesorii putând să nu aleagă Pascal-ul, totuși mai puțin de 10% dintre profesori optează pentru C și nu cred că cineva a avut curajul să aleagă Java.

Dacă aceste lucruri nu se vor schimba în curând, viitorul școlii românești de informatică poate fi pus sub semnul întrebării.

În concluzie, chiar dacă în lumea IT se deschid perspective noi, se pare că noi preferăm să ne întoarcem cu spatele. Poate că într-un viitor (sper apropiat) și tinerii români vor putea studia ultimele tehnologii dacă va exista voința necesară. Și aceasta nu depinde numai de CNI, pentru că aceasta nu poate rezolva problema dotării școlilor cu calculatoare performante.

Mihai Scorțaru

[cuprins]